Și dacă vă întrebați ce risc iau? Risc să fiu oprită, să fiu catalogată, să fiu ignorată. Dar risc nu e cuvântul potrivit — eu aleg. Aleg să vorbesc pentru cei cărora le-a fost luată vocea. Aleg să țin microfonul deschis oricui are curajul să-și spună povestea. Aleg să transform undele radio în punți între oameni.
La final, lăsați-mă cu o imagine: orașul se trezește, iar ferestrele se deschid una câte una. Undele noastre colindă străzile, ajung la blocuri, la case, la piețe. În fiecare casă, un suflet se oprește din rutină, ascultă, își mișcă din sprânceană, reflectă, decide. Acel moment, oricât de mic, e începutul. rebela de la radio dublat in romana
Povestesc despre oameni simpli care au găsit curajul să spună „nu” corupției invizibile, „nu” nepăsării, „nu” compromisurilor care își mănâncă demnitatea. Vorbesc despre profesori care n-au plecat din sălile de clasă, despre doctori care au îngrijit în condiții vitrege, despre părinți care au privit viitorul copiilor cu teamă — și totuși au ales speranța. Sunt vocile lor care trec prin mine, transmise la microfon, pentru că radio e locul unde poveștile nu mor. Și dacă vă întrebați ce risc iau